PRIMARIA COMUNEI OLARI

Ziua de 3 august 2019 a fost o zi de sărbătoare în satul Aluniș, deoarece am primit vizita etnicilor germani originari din acest sat, care au părăsit de multă vreme aceste meleaguri stabilindu-se definitiv în Germania.

Au venit în grup organizat, cu autocar și vizita lor s-a derulat pe parcursul a  mai multor zile, dar, satului nostru în programul lor i-a fost rezervată ziua de 3 august.

De ce au venit ? Mânați de dorul de a revedea acele locuri în care  s-au născut, au învățat să vorbească, să meargă în picioare, au fost la grădiniță, la școală și mai târziu în diferite locuri de muncă, locuri în care la plecare au lăsat un strop din sufletul lor, pentru totdeauna !

Un alt motiv căruia i se datorează această vizită l-a constituit și împlinirea a 180 de ani de la construirea bisericii catolice din localitate, aniversare de mare interes pentru ei, deoarece acest edificiu reprezintă locul în care s-au botezat și mulți dintre ei s-au și căsătorit aici.

Aș vrea să deviez puțin de la vizita propriuzisă și să dezvolt acest subiect ( 180 de ani de la construirea bisericii catolice) deoarece deși nu credeți, dar, are legătură cu noi cei ce locuim astăzi aici. Să facem un exercițiu de imaginație și să ”vedem” cum arătau aceste locuri în urmă cu 180 de ani : probabil cât vedeai cu ochii era pustă, denivelări, tufișuri și  cine mai știe ce pustietăți...și pe aceste meleaguri, o mână de oameni au ales locul în care vor construi biserica iar în jurul ei casele în care vor locui, drumurile pe care să circule și odată cu aceste construcții materiale și-au clădit și visele de a avea o familie. Împlinind toate aceste lucruri ei au realizat vatra satului în care azi locuim noi cu visele și familiile noastre ! Aproximativ 100 de ani doar ei au stăpânit aceste meleaguri, strămoșii noștri venind în calitate de coloniști după cel de-al doilea război mondial, odată cu înfăptuirea reformei agrare. 

Nu vreau să intru în detalii, în desișurile istoriei ( nu este nici locul nici momentul ) dar, în mare am dorit punctez aceste momente care s-au reunit pe firul istoriei punând amprenta și asupra existenței din zilele noastre căci dragii mei, oricât ne-am bate noi cu pumnii în piept și oricâte merite ne-am atribui, ei (etnicii de origine germană) au fost cei care ne-au lăsat vatra satului, ne-au lăsat după plecare casele lor în care mulți dintre noi locuim și în prezent, ne-au lăsat diferite obiceiuri, diferite feluri de mâncare învățate de la ei, multe amintiri frumoase din anii de școală petrecuți împreună și nostalgia copilăriei ! Pentru toate acestea trebuie să le mulțumim și atunci când vin să facem tot posibilul ca ei să se simtă ”ca acasă” !

Din păcate prima parte a zilei de 3 august a fost ploioasă, dar bucuria revederii strălucea în inimile noastre ! Așa după datina străbună, i-am așteptat în fața bisericii catolice din localitate împreună cu părintele catolic, dl. Valentin Macedon Hiticas, cu părintele paroh  ortodox, dl.  Sorin Ilota, cu doamna viceprimar Irina Iovan, cu membrii  ansamblului folcloric ”BIZERE” îmbrăcați în costume naționale , cu o mână de locuitori din Aluniș (cinste lor) care mai păstrează în suflet amintiri din acele vremuri apuse în care locuiam cu toții aici și au respect pentru acele vremuri și bineînțeles cu inimile vibrând de bucurie ! Clopotele bisericii catolice își chemau enoriașii la rugăciune, iar în fața bisericii  eram noi care îi așteptam cu pâine și sare și bineînțeles cu urări de bun venit atât în limba română, spuse de subsemnata cât și în limba germană rostite de solista ansamblului noastru, Vanessa Leuca.

DOWNLOAD PDF